content long 18-August-2019 03:23:53

Winners - Romania

13 - 15 years old - Distant image of Jupiter

Authors:

Ruxandra Stratan

Întotdeauna mi-am închipuit planeta Micului Prinț undeva departe, dincolo de imaginație și de granițele sistemului nostru solar și sunt de părere că descoperirea și studiul exoplanetelor sunt vitale. De această dată, ar trebui să ne îndreptăm privirile spre gigantul gazos Jupiter a cărui observare ne-ar putea ajuta să descoperim o planetă precum cea imaginată de geniul lui Saint-Exupéry.
Exoplanetele sunt planetele care gravitează în jurul unei alte stele decât Soarele. Ele nu posedă propria lor energie și deci nu emit lumină, ci doar o reflectă pe cea a stelelor din apropiere. Cele mai multe dintre tehnicile actuale utilizate pentru descoperirea și studierea exoplanetelor sunt indirecte. Observăm doar efectele existenței lor pentru că nu le putem detecta direct decât foarte greu, acestea fiind dificil de reperat.
Primele exoplanete au fost descoperite în anii ’90, observând perturbările în rotația obișnuită a unui pulsar, care este o stea neutronică mică. Această metodă nu reprezintă o soluție deoarece pulsarii sunt rari. Savanții au conceput noi metode de găsire a exoplanetelor, printre care metoda vitezei radiale, observând efectul Doppler de variație a intensității luminii unei stele sub influența câmpului gravitațional.
Totuși, spectroscopia Doppler nu poate facilita decât descoperirea  „Jupiterilor fierbinți”, planete giganți de gaz orbitând foarte aproape de stelele lor. Abia când NASA a lansat telescopul Kepler în 2009 s-au putut observa planete mai mici, folosind destul de eficient metoda tranzitului. Fiecare dintre aceste metode este însă departe de a fi ideală; tehnologia actuală trebuie perfecționată pentru obținerea informațiilor mai sigure pe care le căutăm. Studierea planetei Jupiter considerând-o exoplanetă cu atmosferă este un pas în direcția bună.
Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul nostru solar, are un nucleu mic, pietros, succedat de stratul de metal lichid și cel de hidrogen lichid. Mai sus, acesta se transformă într-o atmosferă din hidrogen gazos. Ca și celelalte planete exterioare, Jupiter este înconjurat de nori și gaze care se rotesc, împărțiți în zone luminoase și centuri negre și separați de benzi de vânturi cu viteze extreme chiar de 540 km/h. Tehnologia de la bordul sondei Cassini le va permite savanților să folosească noile informații pentru dezvoltarea instrumentelor  necesare  observării dificile a exoplanetelor, în special a celor din “zona Goldilocks”, într-un viitor nu foarte îndepărtat.
Așadar, de ce „zona Goldilocks” și de ce exoplanete cu atmosferă? Răspunsul este apa - cheia vieții așa cum o percepem acum. “Zona Goldilocks” reprezintă distanța optimă de la o planetă la steaua ei, permițând păstrarea apei în stare lichidă, iar existența atmosferei ar preveni evaporarea acesteia în spațiu. Fără apă, viața pare puțin probabilă și de aceea, căutarea vieții în Univers a devenit căutarea apei.
Aspirăm la descoperirea exoplanetelor, a apei, a vieții, și, de ce nu, a planetei Micului Prinț sau a unui posibil nou Pământ. De aceea consider că sonda Cassini ar trebui să urmărească ținta 2, căci, așa cum spunea personajul Ellie Arroway din filmul meu preferat “Contact”, Universul este teribil de mare și ar fi o risipă de spațiu dacă l-am locui doar noi.
 


Last Update: 20 May 2016

For further information please contact: SciTech.editorial@esa.int

Related Articles